PORTRET/ Orădeanul Alin Suciu dezleagă misterele Egiptului creştin

Doctorand în istoria religiilor, orădeanul studiază texte în coptă, străvechea limbă faraonică scrisă în caractere greceşti. Până acum, Alin a beneficiat de burse în valoare totală de peste 100.000 de dolari.

Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Oradea, Alin Suciu, Apaşu’, cum îi spun prietenii, este un visător care a reuşit, în ciuda formării sale universitare, să gândească pragmatic şi să-şi îndeplinească obiectivele. De aproape cinci ani bate lumea în lung şi în lat, în calitate de asistent cercetător, pentru a traduce şi a dezlega secretele textelor gnostice antice, care supravieţuiesc în traduceri în limba coptă.

„A trebuit să învăţ această limbă, pentru a avea acces nemijlocit la textele gnostice”, povesteşte Alin. „Cum în România nu puteam învăţa copta decât singur, mi-am dorit să plec într-un loc unde aş putea studia gnosticismul în mod profesionist”, explică orădeanul.

Laval, o adevărată Mecca

După absolvirea Facultăţii de filosofie, pe care a ales-o din pasiune pentru istoria religiilor şi din lipsă de „talent teologic” sau „chemare spre preoţie”, Alin a părăsit Oradea pentru Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile Masteratului de Filosofie Antică şi Medievală.

„Cum eram deja în contact cu mai mulţi profesori din străinătate, care îmi trimiteau cărţile şi articolele pe care le publicau, i-am intrebat unde aş putea să-mi aprofundez studiile despre gnosticism. Invariabil mi se răspundea că cel mai bun loc din lume pentru a studia gnosticismul şi limba coptă este Universitatea Laval din Quebec”, îşi aminteşte Alin. „Ştiam încă din primii ani de facultate despre proiectul Facultăţii de Teologie de acolo, care viza prima ediţie franceză a tuturor textelor gnostice păstrate în coptă. Citisem câteva dintre ediţiile lor, care ajunseseră la mine pe căi întortocheate, şi suficiente articole publicate de profesorii de la Laval, pentru a mă dumiri că aceasta este Mecca mea”, spune doctorandul. Aşa se face că, în 2005, le-a trimis un proiect de cercetare, iar câteva luni mai târziu a aflat că i s-a acordat o bursă şi că din septembrie era aşteptat printre noii colegi.

A studiat manuscrise la Vatican

„Facultatea din Quebec mi-a oferit tot ceea ce am visat, o bibliotecă cvasi-completă şi profesori specialişti de prima mână. Cel mai ataşat m-am simţit de Wolf-Peter Funk, care este considerat cel mai important cunoscător al limbii copte. La sfatul său, am abandonat studiul gnosticismului şi m-am dedicat literaturii creştine de limba coptă, subiectul doctoratului meu”, povesteşte Alin. „Literatura coptă supravieţuieşte în manuscrise vechi care provin din mănăstirile Egiptului, cele mai multe încă nepublicate”, spune orădeanul care, pentru a descifra texte nestudiate încă, a călătorit la Cairo, Vatican, Viena, Leipzig şi Berlin. Până acum a beneficiat de burse în valoare de peste 100.000 de dolari.

Întrebări şi răspunsuri
Care este cea mai mare realizare profesională de până acum?
Este contribuţia la volumul dedicat lui Tito Orlandi, patriarhul studiilor copte în Italia, şi articolele pe care le-am publicat în revistele internaţionale Le Muséon şi Vigiliae Christianae. Încă de la 20 de ani visam să pot publica în aceste periodice de tradiţie.

Când termini doctoratul?
Acum sunt cercetător invitat la Facultatea de teologie din Helsinki, unde locuiesc cu logodnica mea. Doctoratul de la Laval sper să-l termin în acest an.

Ce-i place
Alin este fericit când reuşeşte să ducă la bun sfârşit ceea ce şi-a pus în cap. Spune că îl caracterizează curiozitatea. Îi place Mircea Eliade, cel care l-a atras spre istoria religiilor. Ultimul roman bun pe care l-a citit a fost „Piatra filosofală”, de Marguerite Yourcenar.

Ce nu-i place
Tânărul doctorand spune că nu îi place să întreţină conversaţii la petreceri. Deşi vin roşu ar bea în fiecare seară, nu suportă vinul alb.

Profil
Născut. 19 mai 1978, Oradea.
Studii. Doctorand Facultatea de Teologie şi Ştiinţe Religioase a Universităţii  Laval, Quebec, Canada.
Familie. Logodit.